Greseli de limba

Din ce in ce mai mult suntem invadati de greselile de limba si, ceea ce e si mai grav, anumite clisee sunt preluate de generatia tanara, acestea fiind consacrate sau impuse in special de televiziune. Observ cu uimire ca unele greseli sunt preluate de traducatori, iar cartile confirma ceea ce televiziunea impune inconstient. Voi incepe sa semnalez cateva greseli si chiar voi scrie televiziunilor cu speranta ca limba romana isi va redobandi identitatea.

• “Eu si cu Andreea vom vorbi despre proba de sarituri de la trambulina.” Este o formula care a fost des folosita de comentatorii sportivi in transmisiunile olimpice. Care e greseala? Simplu. E vorba de subiectul multiplu. Conjunctia coodonatoare copulativa “si” leaga doua subiecte. Corect este: “Eu si Andreea”.
• “Si-a demonstrat propriul lui talent.” O alta constructie unde se foloseste inutil dubla posesie. Corect este: “Si-a demonstrat talentrul.”
• “A urmat apoi o reuniune importanta.” Verbul “a urma” arata o actiune ulterioara, iar adverbul “apoi” nu-si mai are rostul. Constructia este un pleonasm. Corect: “A urmat o reuniune importanta.”
• Sportivii au demonstrat calitati bune.” Un alt pleonasm care zgarie rau urechea. Cuvantul “calitate” este  “un superlativ”.  Lui i se opune  “defect”. Corect este: “Sportivii si-au demonstrat calitatile.” Am auzit si exprimarea “Am calitati bune si rele.” Corect e  “Am calitati si defecte.”

Expresii romanesti

A-ti aprinde paie-n cap este o expresie pe care o folosim uneori, insa fara sa-i putem explica usor provenienta sau chiar sa-i definim cu exactitate sensul. Lazar Saineanu a legat expresia de un obicei oriental vechi, in care oamenii isi puneau pe cap o rogojina aprinsa pentru  a atrage atentia judecatorului sau domnului care le analiza plangerea.

Despre acest obicei gasim o mentiune in romanul Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon: Ei intrara in Bucuresti pe la opt ore de dimineata, tocmai cand domnitorul se afla in divan si, ca sa atraga mai mult atentiunea publica, unul dintr-insii facu un sul de rogojina si, dandu-i foc la partea de sus, il puse in cap; apoi, scotand jalba din san, o puse in varful unui protap lung si intra in curtea domneasca.

Expresia pe care o foloseste Nicolae Filimon, cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba in protap, s-a impartit in: a-ti aprinde paie-n cap (semnificatia ei fiind a-ti atrage necazuri de pe urma unui act nevinovat) si  a umbla cu jalba-n protap (cu sensul de a cere cu insistenta si zgomotos drepturile). Ce deducem de aici? Nu intotdeauna li se facea dreptate oamenilor. Uneori ei deveneau victimele celui impotriva caruia se ridicasera. Astfel, treptat, sensul expresiei nu a mai reliefat modul in care se prezenta reclamantul, ci necazurile care urmau si pe care le descrie Ion Creanga in Amintiri din copilarie: Vazand eu ca mi-am aprins paie-n cap cu asta, am sterpelit-o de acasa.

100 de personalitati

Admir de foarte multa vreme initiativa unor ziare romanesti de a se implica in editarea unor scriitori din literatura universala. Centrul de interes al cititorului s-a mutat din librarie la chioscurile de ziare. Saptamanal, fiica mea, Antonia cumpara diferite volume, dar si reviste, pe care le citim si le comentam impreuna.

Am citit azi revista “100 de personalitati” si m-a incantat ideea de a-i familiariza pe tineri cu viata si opera lui Lev Tolstoi, de exemplu. M-au intristat mai multe aspecte din revista si despre acest lucru vreau sa vorbesc in continuare.

In primul rand, un cititor avizat poate observa usor ca aceasta revista reprezinta o traducere, care, de cele mai multe ori, nu este ingrijit facuta. Am remarcat ca traducatorii au deseori tendinta de a copia anumite expresii care nu-si gasesc locul in limba romana. In ultima vreme exista o tendinta generala de a utiliza dubla posesie si am gasit in revista exemple ca: “contradictia din propriul sau caracter” (p. in loc de “contradictia din caracterul sau” sau “contradictia din caracterul propriu”. Limba romana nu are nevoie de o dubla posesie.

In al doilea rand, am constatat ca editarea revistei s-a facut in graba si superficial. O marturie o constituie o notatie de la pagina 9, unde se repeta niste paragrafe pe a doua coloana sau lipsa unor consoane si a unor vocale din interiorul unor cuvinte.

Unele persoane ar putea privi cu indulgenta aceste lipsuri, insa consider ca revista se adreseaza tinerei  generatii si, pe langa faptul ca informatia trebuie sa fie de calitate, prezentarea grafica la fel, respectarea normelor limbii literare e o prioritate.  Observ ca multe persoane si-au insusit greseli de limba si acestea au devenit un tic deja in vorbire. Nu mai pot elimina greselile. Pericolul este foarte mare si ne putem trezi peste cativa ani ca vom adopta un nou DOOM, cu alte reguli, ca sa invete si cei care stiu sa scrie corect cum sa se integreze in “noua comunitate lingvistica”.