Pe 25 martie 2009 am cunoscut-o pe doamna Nora Iuga, care a avut amabilitatea de a veni in randul elevilor mei la Festivalul Primavara poetilor, care a ajuns la a cincea editie. In cele doua zile petrecute in preajma ei am trait clipe incarcate de emotie. Mi-a acordat un interviu, pe care il voi publica in revista Ateneu, numarul din aprilie 2009, am facut poze si cateva videoclipuri in care isi citeste versurile. Intalnirea cu dumneaei a avut un impact deosebit asupra elevilor care i-au citit opera si au avut ocazia de a discuta si de a-i prezenta maniera in care au receptat mesajul liric. De cand a plecat, i-am cautat toate operele pentru a scrie un articol-sinteza si pentru a demonstra apartenenta poetei la gruparea oniricilor. Mi-a marturisit ca i-am pus intrebari grele si ca i-am trezit amintiri placute. Astept ca publicul sa citeasca interviul, sa descopere gingasia sufletului doamnei Nora Iuga si, mai ales, sa-i citeasca opera.
Nora Iuga
Eveniment
Azi am avut ocazia sa asist la un eveniment deosebit. Principele Radu a tinut o conferinta la Biblioteca Municipala Radu Rosetti in fata elevilor si a profesorilor de la Colegiul National Grigore Moisil. Discursul domniei sale a fost foarte bine articulat pe o tema la care tin: educatia in spiritul valorilor. A incercat sa realizeze un discurs interactiv si am remarcat doua interventii ale unor eleve care au dovedit ca nu au trac si stiu sa urmareasca ideile expuse.
Mi-a placut ca principele a articulat ideea de sacrificiu facut de membrii Casei Regale a Romaniei, dar a adus in discutie si preocuparile actuale ale tinerilor printre care amintesc internetul. I-a incurajat sa creada in ideile lor, pentru ca multe se pot realiza daca ai talent si imaginatie. Cred ca de astfel de lectii ar avea nevoie tinerii mai des.
Zilele Moisil
In fiecare an, zilele Moisil reprezinta o provocare pentru mine. Ma incearca nostalgii fata de anii de liceu, cand sesiunea de referate si comunicari stiintifice ale elevilor era evenimentul cel mai asteptat. Ma bucura sa intalnesc tineri din alte localitati care veneau cu o alta experienta, cu alte idei, cu alte preocupari. Intotdeauna am considerat evenimentul drept o provocare placuta. Anii au trecut si mi-a venit randul sa organizez si eu o astfel de manifestare. Din 1998 am inceput acest demers, care imi umple inima de bucurie. Anul acesta a fost a 40-a editie. Am avut invitati dragi sufletului meu: Ioana Moisil, Lucretia Baluta, Ionut Popa, Bogdan Greavu. Cu ei am inceput proiecte care vor modela alti adolescenti cu alte vise, preocupari, afecte. Sunt multumita ca am putut darui ceva altor generatii din ceea am primit de-a lungul vremii.
Icoane
Am apreciat intotdeauna sentimentul de duiosie reflectat de icoanele ortodoxe. De curand am vizitat expozitia unui artist local – Catalin Ardeleanu. Am fost impresionata de icoanele sale. Las imaginile sa vorbeasca in locul meu.
Mastile
La Biblioteca Municipala “Radu Rosetti” am vazut o expozitie care m-a emotionat: Masti realizate de invatatoarea Viorica Toma. Am analizat cu atentie exponatele mai ales pentru ca nu demult discutasem cu prietenii mei despre semnificatia mastilor si despre faptul ca nu credeam ca mai exista persoane care au pastrat aceasta traditie.
Mastile sunt folosite din timpuri stravechi astfel incat oamenii le-au cam uitat semnificatia. Cert este ca acestea incanta privitorul caruia ii da senzatia unui act magic cu functie rituala. Cel care poarta masca isi pierde pentru scurt timp identitatea si intra intr-un rol care presupune libertate intr-o alta lume.
Expozitia mi-a placut si m-a facut sa visez la o lume in afara conventiilor rigide pe care le presupune realul. Felicitari doamnei pentru imaginatie, talent si disponibilitatea sufleteasca de a impartasi cu ceilalti aceasta bucurie.
Eminescu
Ziua de 15 ianuarie are, in fiecare an, o incarcatura emotionala deosebita pentru mine. Ma gandesc de fiecare data sa organizez ceva deosebit care sa fie o amintire deosebita pentru elevii si sa-i determin sa se indrepte spre poezie. Cititori adevarati de poezie sunt putini, iar ziua de ieri mi-a aratat ca tinerii isi pot reconsidera atitudinea fata de lirica. Am organizat un recital de poezie in colaborare cu Teatrul Municipal “George Bacovia”. Momentul a fost deosebit, pentru ca actorii au inclus texte poetice mai putin cunoscute de marele public si asta a fost placut. Regizorul spectacolului nu a mizat pe reactia de “asteptare” din partea publicului, iar la sfarsitul spectacolului, un elev de-al meu, Stefan Moraru, a cautat-o pe actrita Eliza Judeu pentru a o intreba cum se numeau textele pe care le-a recitat. M-a emotionat gestul lui si am avut satisfactia ca efortul meu nu a fost in zadar. Acum sunt convinsa ca macar o persoana din cele pe care le cunosc a deschis ieri un volum de versuri de Mihai Eminescu.
In holul Bibliotecii Municipale “Radu Rosetti” se afla o expozitie de carte dedicata lui Mihai Eminescu, despre care sper sa aiba acelasi succes.
Campania ANTIDROG
De cele mai multe ori ma sperii cand aud cuvantul campanie. Nu stiu exact din ce cauza. Inclin sa cred ca amploarea unui astfel de eveniment imi creeaza aceasta stare. La inceputul anului scolar, unul dintre elevii mei a venit cu propunerea de a face o campanie ANTIDROG. Acest lucru m-a bucurat, dar m-a si incitat. Era o posibilitate de a scapa de o teama. Am reactionat imediat. M-am implicat in aceasta activitate, pe care am privit-o drept o provocare din mai multe puncte de vedere. Nu le voi enumera aici. Azi am considerat ca am reusit. Vizita doamnei de la Agentia Nationala ANTIDROG mi-a facut placere si mi-a confirmat ca ceea ce am facut impreuna cu elevii mei a fost corect si … profesionist. Adaug o imagine pentru a fi convingatoare.
Muzeul “Dimitrie Ghika”
Intamplator am ajuns vineri la Muzeul “Dimitrie Ghika” din Comanesti si am avut o surpriza foarte placuta. Nu l-am vizitat niciodata, dar mi-a facut placere sa vad munca unor oameni talentati care s-au ocupat de realizarea unei colectii etnografice care aminteste de vremuri demult apuse.
Palatul Ghika, sub aceasta denumire este cunoscut in zona, a fost construit in 1890 de arhitectul Albert Galleron si are 22 de incaperi. Arhitectul Galleron a realizat Ateneul din Bucuresti si cladirea Bancii Nationale. Dimitrie Ghika este descendetul Ghiculestilor moldoveni si a fost casatorit cu Zoe Lahovary. Pasionat vanator, acesta a participat la o expeditie in Somalia impreuna cu Grigore Antipa. Se pastreaza putine obiecte ale familiei, insa doamna Steliana Rosu a adunat o colectie etnografica din zona Trotus, care impresioneaza vizitatorul. Se pot vedea obiecte care ilustreaza aspecte ale vietii gospodaresti, dar si preocupari care astazi sunt pe cale de disparitie: tesutul in razboi.
La etaj se afla o galerie de arta. Am vazut tablouri de Sabin Balasa, Gheorghe Velea, Ilie Boca.
Palatul este disputat de primarie si descendentii familiei Ghika. M-a impresionat sa vad ca obiectele valoroase sunt tinute in conditii climatice nefavorabile. Pentru ca primaria considera activitatea muzeistica neproductiva, a scos orice sursa de caldura din castel, iar tencuiala a cazut in unele locuri. Palatul are nevoie urgenta de restaurare. Poate ca dupa ce se va restitui proprietarului, palatul isi va recapata maretia de odinioara. Regret ca nu am avut aparatul la mine pentru a putea posta niste poze.
Ganduri
Scoala de vara de fotografie este una dintre activitatile foarte dragi sufletului meu. Ideea a venit simplu si parca firesc. Antonia a dorit acest lucru dupa ce am vazut o telenovela braziliana al carei titlu nu mi-l mai amintesc, insa mi-a placut ideea de a observa altfel aspecte ale realitatii de langa noi, pe care le ignoram uneori din prea multa graba sau ocupatie. Mi s-au alaturat tinerii entuziasti de la “Terra magazin” (Ionut Popa, Alin Totorean si Bogdan Greavu), care au prilejuit celor din Onesti clipe frumoase prin generozitatea si profesionalismul lor. Da, ei sunt profesionisti si au vocatia de a lucra cu tinerii. Bogdan este foarte talentat si rabdator. De aceea a lucrat pentru a doua oara cu cei mici. In preajma lui, copiii au descoperit o lume de poveste. Este lumea fotografiei. Prin extindere, as putea spune ca toti au vocatia omului mare de a spune lucruri complicate intr-un limbaj accesibil.
Sambata, 25 oct. 2008, a avut loc o alta intalnire cu ei. Onestenii au vizionat o alta videoproiectie, au invatat sa admire si sa respecte natura. Expozitia de fotografie a fost un succes. Nu am putut-o lasa prea mult la biblioteca pentru ca elevii au dorit-o in mijlocul lor. Promit sa repet astfel de experiente, care imi umplu sufletul de bucurie.
Impresii
Titlul unui celebru film suna asa: “Priveste inapoi cu manie”. Nu pot sa spun asa. Intotdeauna privesc inapoi cu mandrie. Sunt incantata de ceea ce fac pentru ca pun intotdeauna mult suflet. In ultima vreme am adunat langa mine multi oameni cu suflet mare. Vineri, 24 oct. 2008, am fost la orfelinat alaturi de prietenii de la “Terra magazin”. Stiam ca sunt persoane cu suflet mare, dar m-am temut de impactul pe care il poate avea o astfel de vizita asupra unor persoane neobisnuite cu atmosfera de acolo. Reactia lor a fost impresionanta. Tot ce au facut a fost cu daruire, cu entuziasm, cu ganduri bune si cu cele mai alese sentimente. Nu sunt vorbe mari. Este o realitate pe care am trait-o si de aceea “privesc inapoi cu mandrie”.
