Azi voi insista asupra unor expresii latinesti la propunerea unor apropiati, care, surprinsi de faptul ca se studiaza din ce in ce mai putin limba latina, mi-au cerut sa includ pe blog o discutie de acest gen, care ar putea sa aduca celor interesati o perspectiva corecta asupra unor principii mai vechi.
Ab initio – de la inceput;
Acta, non verba – fapte, nu vorbe (Intelesul este ca faptele sunt mai convigatoare decat vorbele.);
Ad-interim – provizoriu, pentru o anumita perioada de timp;
Ad rem – la obiect, precis;
Amor leges ignorat – dragostea ignora legile;
A posteriori – din ceea ce urmeaza, bazat pe experienta. (Expresia se foloseste pentru a desemna cunoasterea bazata pe experienta senzoriala.)
A priori – din cele dinainte, din ceea ce precede. (Expresia este folosita pentru a desemna cunoasterea care precede experienta senzoriala si este independenta de ea.)
Ars longa, vita brevis (Hipocrat) – arta e lunga, viata e scurta.
Bona fide – de buna credinta;
Carpe diem (Horatiu) – bucura-te de ziua de azi, traieste clipa;
De iure – de drept. (Situatia de iure este cea prevazuta de lege);
Dum spiro, spero – cat respir, sper;
Est modus in rebus (Horatiu) – este o masura in toare lucrurile;
Ex aequo - la egalitate;
Festina lente! (Suetoniu) – grabeste-te incet!
Fortuna caeca est (Cicero) – norocul este orb;
Grosso modo – in linii mari, fara a intra in detalii;
In vino veritas – in vin e adevarul. Cugetarea spune ca la bautura omul spune adevarul;
Ipso facto – prin insusi acest fapt, in virtutea faptului insusi;
Manu propria – cu propria mana;
Mea culpa – e vina mea. Prin aceasta formula se recunoaste o greseala si se cere iertare pentru aceasta.
